Asadar, Ce faci cand nu se termina iubirea (de nici o parte), dar nu poti merge mai departe fiindca situatia nu mai prezinta nici macar un singur castig, ci mai degraba duce spre colaps? (sentimental, nu material, aici nu vom vorbi din punctul de vedere al unei persoane care profita material). In ultima vreme aud tot mai multe persoane vorbind despre faptul ca "iubirea nu este de ajuns". Stai asa?! De cand s-a ajuns aici? Chiar atat de orbi sa fim , sa nu realizam ca ne mintim singuri? Sunt atat de multe persoane dezamagite de viata incat a devenit un moto sa spui ca "Iubirea nu este de ajuns, oricum nu exista iubirea din basme si filme". Bine, bine dar daca acel sentiment nu exista, cum a fost posibil, conceperea lui, si descrierea in profunzime a acelor trairi si moduri de viata? Acelea au pornit de undeva, CINEVA le-a trait si deci a stiut cum sa le explice, sa le descrie exact cum au fost simtite.
Eu sunt satula sa merg pe strada tinand de mana un barbat care este prea ocupat sa intoarca capul sa ma vada ca SUNT acolo. Nu e de ajuns sa fi o fiinta iubitoare, intelegatoare, atenta cu cei din jurul tau, pentru ca oricum intentiile tale sunt interpretate in mod banal. "Este atat de minunata pentru ca are un interes!"
De cand a devenit banal si plictisitor sa vrei sa iubesti total?! Nu se dau indicii peste tot "Banii nu aduc fericirea"?... Si trista majoritate tot dupa bani alearga. As vrea sa aflu care a fost punctul in care s-a uitat cum se saruta cu tandrete din suflet si nu din interes, as vrea sa stiu unde s-a uitat cum sa sustii pe cineva neconditionat, si cum sa dai si sa ai incredere totala in cineva.
Mai nou, sa inlocuit iubirea cu faima, pana nu demult banii erau rivalii acesteia, acum e faima. "Trebuie sa devin cunoscut" imi zice un prieten "iubirea nu ma satisface". Hmm bine, dar.. tu nu esti tot HOMO SAPIENS ca mine? sau esti doar "Homo" sau doar "Sapiens"? Nu suntem singurii care confundam sau uitam importanta iubirii totale in vietile noastre. Au "incercat" si altii de-a lungul timpului, si se stie ca rezultatul a fost o viata anosta si fara gust. Nu degeaba operele semnate Eminescu venereaza iubirea, natura, femeia (avand in vedere ca el era barbat). Cei care au plecat din lumea asta si au contat, au lasat indicii in urma, despre ce este important in viata (chiar daca acele indicii erau lucruri asupra carora ei au gresit sau nu). Eu ca femeie, stiu, ca nu vreau sa trec prin viata fara sa iubesc total un alt suflet,si mai ales nu vreau sa ajung la sfarsitul vietii acrita si amara de viata alaturi de un trup.
Un alt aspect al despartiriilor este interventia persoanelor din afara in relatia voastra, un intreg. Nu stiti ca intr-o relatie nu incap 3,4,5,6,... persoane? Exista doar doi care formeaza un intreg, iar cand unul din acei doi, se apleaca prea mult spre stanga respectiv dreapta sa auda ce zice o a treia persoana, deja intregul se crapa, iar in momentul in care incepe sa asculte, nu mai exista un intreg, ci doar doua jumatati avariate. Nu este pacat sa se ajunga acolo?
Mai exista si acele greseli mai josnice de genul, minciunilor, inselatului, chiar bataie. Se pare ca nu am de ales decat sa vorbesc si despre asta, ca poate ajut pe unii care s-au pierdut intre timp in notiuni. Intr-o relatie aceste greseli nu au loc, pur si simplu nu sunt caracteristici ale unei trairi constiente de iubire. Dar in caz ca se intampla o data stiti vorba cu "a doua sansa", nu-i asa? Se merita iertat prima oara (in cazul cu bataie, doar daca este vorba de o palma, pentru ambele parti :D ) Exista un motiv pentru care sa inventat cuvantul "loialitate". Altfel ce rost avea sa apara in dictionar, nu?
Sunt atat de multe de discutat pe aceasta tema incat, stiu ca voi mai veni cu completari de-a lungul timpului. Asa ca stati in alerta.
Deci, in concluzie, daca vreti sa fiti fericiti, cu voi insiva si cu viata, iubiti in primul rand cu adevarat, si apoi celelalte probleme vor avea o rezolvare mult mai rapida, datorita faptului ca o minte clara, multumita de completarea adusa de catre partner, poate concepe idei intr-un timp scurt, si cu mult mai eficiente in compozitie.
Si acum va intreb: Tot nu este de ajuns iubirea?